bumcello

paris

suna prima oara

asa,

acum suna asa

Moloko si nici nu stiam

Eu am o relatie fluctuanta si conflictuala cu shuffle-ul.. Ascult foarte mult muzica, mai ales in masina iar shuffle-ul ma duce uneori pe culmile extazului, alteori in abisul nevrozei..

Ador artistii care devin colosali pentru ca that’s the way it’s meant to be, fara ca initial sa aiba vreo treaba cu muzica.

Pentru ca Roisin Murphy este un performer extraordinar si un artist autentic si pentru ca la inceput singura tangenta cu muzica era mersul prin cluburi. Pentru ca impreuna cu Mark Brydon(viitorul basist si co-autorul tuturor pieselor) au format Moloko si de aici a urmat o istorie a muzicii cat se poate de romantica si complexa. Primul album Moloko s-a numit “Do you like my tight sweater” si reprezinta chiar replica cu care relatia amoroasa a celor doi a inceput. Dupa 10 ani, 4 albume si 2 hit-uri ce au ajuns pe mai bine de 100 de compilatii, cei doi isi incheie relatia si existenta trupei ajunge inevitabil la un sfarsit. Diferenta dintre Moloko si alte trupe? Ca Moloko a avut un final cat se poate de deosebit, ultimul album fiind mai matur, mai putin comercial, mai profund si bazat pe mai multe instrumente clasice si ca ultimul concert din turneul de promovare al albumului si implicit din cariera trupei a fost lansat pe DVD, care se numeste 11,000 Clicks si care pur si simplu transpira (pentru cine are ochi sa vada) emotia a 10 ani de suveniruri si agonia sfarsitului unei povesti de dragoste al carui fruct primordial si autentic a fost muzica(vezi versuri). Dar pe langa emotiile sincere de care vorbeam mai sus, acest concert este pentru mine unul dintre cele mai reusite experiente live din cele ce mi-a fost dat sa vad, atat muzical cat si ca performante vizuale, artistice si de interpretare, iar daca Moloko nu mai exista, Roisin Murphy are o cariera solo impresionanta, fiind foarte apreciata pe plan vizual, muzical si mai ales vestimentar(si intre noi fie vorba, cine a vazut-o in concerte stie ca e o irlandeza cu 5 perechi de c…). Si pe langa toate astea, pot spune cu mare apreciere ca Moloko a atins prin albumele sale o gramada de zone muzicale, de la electronic dance, trip-hop pana la rock clasic, reusind sa pastreze calitatea in versuri si armonii, apogeul fiind chiar albumul Statues cu manifestarea prolifica din dvd-ul live. Cumparati Eleven Thousand Clicks, e un articol de colectie!

De cand am Moloko in playlist, relatia mea cu shuffle-ul este fructuoasa, cu discernamant si de lunga durata

inceput

jumatatea concertului

prima chemare la bis

Kronos Quartet

A fost marti seara, nu am avut bilet dar am reusit sa intru ca un student veritabil, a fost la Arenele Romane, un loc minunat pentru concerte, care in combinatie cu un cvartet de coarde, a avut un efect inaltator / sublim:

TerraShowMan

Vineri 26 iunie am avut prima tentativa sa scriu despre Michael, asta dupa ce auzisem la TOATE radiourile din Lyon(45 de posturi pe fm) constant stiri si muzica despre MJ si evenimentul nefericit. Impactul media a fost cel care mi-a dat putin fiori legat de moartea sa si m-a facut sa devin nostalgic la momentele in care prestam showuri inegalabile in fata parintilor pe la vreo 5-6 ani imitandu-l pe Michael(ce bine ca nu erau camerele video asa accesibile atunci). Toata lumea il elogiaza pe artistul planetar, nu are rost sa mai scriu despre aportul lui cultural(etalon cultural in dans, muzica, extensia cinematografica din videoclipuri), despre cele 3 sau 4 generatii atinse de el, universalitatea lui(deja notorietate e un termen derizoriu), vreau sa scriu doar despre un singur lucru: Michael a dat romanilor in 1992(nu stiu din ce motiv, poate din compasiune sau dintr-o strategie de marketing) ceva ce pur si simplu ne-a paralizat: da, concertul cu leshinele; Michael a avut in Romania unul dintre cele mai spectaculoase show-uri ale carierei sale, motiv pentru care a si scos un disc video cu concertul de la Bucuresti. In conditiile in care acum SAPTISPE ani, in 1992 Romania inca purta pulovar, cu venirea lui MJ avem parte de lasere(laser frate!), vreo 5 proiectii live, sute de reflectoare, un deja-terrastar care isi face aparitia pe scena sarind ca din neant in lumina artificiilor, isi proiecteaza silueta si miscarea specifica la dimensiuni de semizeu, ofera o superprestatie pe black or white si inchide concertul sfidand gravitatia si propulsandu-se(la propriu) deasupra publicului ca un personaj mesianic ce a binecuvantat tara pacatoasa prin muzica sa.. Si asta cand nu stiu daca exista Colgate, poate Coca Cola si Palmolive, Pro TV-ul era undeva in imaginatia bolnava a lui Sarbu iar excursiile in Grecia sau Spania erau un vis greu de implinit. Concertul din ‘92 nu numai ca e comparabil cu Bestul de acu cateva zile, dar “face” cu brio majoritatea reprezentatiilor live de acum, de pe teritoriul Romaniei sau nu. Cam de-asta lesinau gagicile.. Pai daca ati vedea asta, chiar si acum, in 2009, nu v-ar lua putin de cap?

later edit: nu ma pot abtine sa nu postez melodia mea preferata

Bjork se plictisește!

După nenumărate premmy grammy, după ce a fost declarată în mai multe rânduri unul dintre cei mai prolifici și creativi artiști, după ce a jucat în dancer in the dark, după 7 albume solo și 2 OST, cu muzică ce aduce influențe din pop, alternative rock, jazz, ambient, electronic, clasic, folk and trip hop, ce s-a gândit ea? Iacătă, la asta s-a gândit (în 2001):

PJ Harvesting

Dânsa îmi hăituieşte spiritul de ceva zile. Toate mulţumită unui shuffle bine inspirat la momentul inspirat către nişte piese super vechi ale PJ Harvey, care m-au făcut să cam (re)iau tot ce e important din ce a produs muzical artista mignonă. Ce îmi place la ea e că fiecare album e un proiect complet separat, se încearcă alte instrumente, sunetul merge în alte direcţii, dar cu toate astea, nu pierde nimic din identitatea sa muzicală – sună tot a pj harvey =asta îmi place la muzicienii dintr-o bucată – că ştiu ce fac, nu stau pe loc şi scot albume pe bandă doar că să “meargă banu’”(vezi ultimele lansări Starsailor, U2 care sună fix la fel şi n-au absolut nici o inovaţie), ci explorează continuu, caută diversitate, iar asta pentru mine înseamnă cu adevărat respect pentru public şi fani. A reuşit să facă ceva nou cam cu fiecare album, iar cel mai bun “nou” e după mine, penultimul său, “Uh – huh her”(ultimul e cam scheunat, din păcate, dar măcar a avut altă orientare, intenţia contează). Nu are sens o recenzie articulată a vreunui album sau mai multora. Cine a ascultat PJ şi i-a plăcut, cu siguranţă va mai asculta, cine nu, cu aceeaşi siguranţă nu va fi convins de un articol brodat pompos dintr-un blog clandestin de muzică.

Din playlistul meu scurt:

shame
no child of mine
good fortune
grow
this mess we’re in
andlastbutdefinitelynotleast

La revedere, drum bun!

Sau de fapt, bine ai venit, Gheorghe Aaaaaaaaaaandrei la emisiunea lui Liviu Mihaiu …………….. super marketing, super veste, mă bucur că gheorghe e înapoi la radio….. pe moment nu prea sunt coerenţi împreună, dar sunt sigur că o să-şi găsească ei chimia.. Acum ascult emisiunea!

Joi 9 aprilie, în Silver Church, Alexandrina îşi lansează primul album – “Om de lut”

Artista basarabeanca Alexandrina Hristov lanseaza primul sau album – « Om de lut » – joi, 9 aprilie, incepand cu ora 21.00, in clubul Silver Church din Bucuresti. Lansarea este prefatata de o conferinta de presa a artistei., care va a avea loc la Carturesti, in data de 9 aprilie, incepand cu ora 13…..Dupa ce a cucerit publicul roman cu piesa « Fata merge pe jos » si cu talentul sau la pictura, Alexandrina intra pe piata muzicala cu albumul care este disponibil in magazinele Carturesti si Diverta din intreaga tara, dar si cu ocazia concertelor pe care artista le va sustine. Albumul contine 13 piese, care sunt o combinatie originala de soul, jazz, funk, R & B, electropop, rock, alternative.

Desi este primul sau album, nu este vorba despre un debut, Alexandrina fiind binecunoscuta publicului roman inca din 2006, cand Fundatia Phoenix si Dan Chisu i-au descoperit talentul deosebit. Acum doi ani concertele Alexandrinei au umplut seri la rand Cafe Deko, iar piesa « Fata merge pe jos » i-a asigurat recunoasterea. Alexandrina si-a atras aprecieri si datorita rolului sau din filmul « Trois femmes de Moldavie » al lui Paul Cuzuioc, un tanar regizor roman stabilit in Austria.

“Om de lut” a fost inregistrat in perioada iunie – decembrie 2007 in Timisoara si finalizat in mai 2008. Albumul contine 12 piese originale compuse de Alexandrina in perioada 2000-2007 si un remix de Dan Handrabur. Echipa care a contribuit la realizarea sa este compusa din : Utu Pascu –mixaj, Marciano(New York) – mastering, Petre Ionutescu si Gabriel Almasi (studioul de productie PACmusic Timisoara) – producatori muzicali si orchestratori.

Originalitatea albumului este asigurata de lipsa unei unitati stilistice, fiind o imbinare reusita de soul, jazz, funk, R&B, electropop si rock. Combinarea instrumentelor acustice (trompeta, saxofon, trombon, contrabas, acordeon, mandola etc) cu diverse sounduri electro pun in valoare calitatile vocale deosebite ale Alexandrinei.

Artistii care au contribuit la realizarea albumului sunt : Alexandrina – clape, voce, Petre Ionutescu – clape, trompeta, acordeon, Gabriel Almasi – chitara, mandola, Czifrac Stefan – bas si Vali Potra – tobe. Invitati : Lucian Nagy – saxofon , K-lu – turntables, Radu Guti – trombon, Ion Vidu – tuba, Arthur Balogh – cotrabas, Tavi Scurtu – tobe electronice

« Om de lut » este copilul meu, un copil frumos si sanatos, gingas, mai mult bemol decat major, rafinat si expresiv. Inima omului de lut bate in ritmuri de jazz, soul, funk, electropop. Omul de lut va canta despre drum, zbor, cautari, vapoare si mare, avioane si ochi verzi, despre dor si insomnie, flori si nervi, Zorro si Fat – Frumos… iubire si cosmos, femei, ploaie si vant, despre Rege si Regina », spune Alexandrina despre primul sau album.

Omul de lut vine din dragoste pentru ascultatorii sai si in 9 aprilie 2009 la ora 21.00, va face primii pasi in lume in clubul Silver Church din Bucuresti. Conferinta de presa care anunta lansarea se va desfasura pe 6 aprilie, la Carturesti, incepand cu ora 13.

Albumul beneficiaza de o a doua ceremonie de lansare, la Timisoara, in data de 16 aprilie, la Teatrul Magyar, ora 20, si de un turneu de promovare.

Incepand cu luna aprilie, « Om de lut » este disponibil in magazinele Diverta si Carturesti din toata tara, dar poate fi achizitionat si cu ocazia concertelor pe care artista le va sustine.

Despre Alexandrina
Alexandrina Hristov s-a nascut la Chisinau. A absolvit Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice. Activitatea sa se leagă de muzica, pictura si poezie, pe care le combina foarte reusit. Piesa cu care a devenit cunoscută publicului românesc se numeşte “Fata merge pe jos”.
Printre primele sale apariţii se numără o serie de concerte la Cafe Deko din Bucureşti, precum şi participări la emisiuni precum “Teo” (Pro TV),”Garantat 100%” (TVR) ori “Duminica în familie” (Antena1). Artista a câştigat, de asemenea notorietate, prin intermediul Internetului, înregistrările din concerte fiind răspândite prin programe peer-to-peer. A cantat la Festivalul de Jazz de la Garana, Festivalul “Om bolnav”, la Pestera Bolei, la Festivalul International de Film Transilvania. A avut numeroase aparitii in Bucuresti si in tara.

Byronews

1. Cântă la Cluj

2. Sunt invitaţi duminică seara la emisiunea Garantat 100% @ TVR1

Oameni care respiră muzică

and a classic

later edit: are cineva numărul Anitei Vitale, vreau s-o cer de nevastă?!